Despre umanitate

Dincolo de orice, de gandirea pragmatica, economica sau eficienta sociala, dincolo de toate trebuie sa existe iubirea. Iubirea in sensul ei propriu, iubirea de viata, de lume, de tot ce ne inconjoara. Pentru ca prin iubire putem face diferenta, prin ea putem sa schimbam ceva.

In urma cu doi ani, am scris un articol despre umanitate. In urma cu o ora am avut o discutie cu o persoana foarte draga, pe care o idee de-a mea a dezamagit-o…si ma infioara gandul ca am ajuns sa pun astfel de probleme. Ma intreb acum, cand am incetat sa mai fiu om?

Discutia este legata de subiectul cainilor maidanezi. Opinia mea, pe care am exprimat-o si acum sase luni este gresita. Este opinia unui neom. Poate e putin exagerat spus neom, mai degraba a unui om limitat. Nu trebuie sa ne limitam gandirea si sa cautam iesiri logice din situatii sociale, situatii in care deciziile afecteaza sau chiar decid viata cuiva, fie si animal. Pentru parerea mea, m-as auto-incadra in cercul celor, numiti elegant de mine sceptici si pentru care am scris articolul asta: http://www.alexandrugrivei.ro/2011/02/pentru-sceptici/

Asadar, imi retrag parerea legata de cainii maidanezi si, cu dezamagire si tristete spun ca, cel putin pentru acest subiect, in acel moment in care mi-am format acea parere, am incetat sa mai fiu om…chiar si pentru o clipa sau chiar si pentru o idee este foarte dureros sa constat asta…

Ca de obicei, firea umana tinde sa ma conduca spre a cauta vinovati pentru ceea ce am spus si gandit. Adevarul este ca eu sunt singurul vinovat pentru abaterea mea de la sensul sanatos al gandirii umane…

Orice nedreptate izvorăşte din prea mare iubire faţă de noi înşine, şi din prea puţină iubire faţă de alţii. John Locke

p.s. iti multumesc tie, pentru ca ai schimbat ceva si pentru ca-ti pasa.

Te iubesc pentru ca…

el si ea

Cand il explicam pe te iubesc.

In carti, in filme, in piese de teatru, in melodii, poezii, in toate formele de exprimare pe care le avem la dispozitie, chiar si pe facebook, incercam sa lamurim elemente ale fiintei noastre, in special elemente comportamentale, sentimentale. In general, din ce am dedus eu, lucrurile cu care noi, oamenii ne mandrim si ne caracterizam sunt ratiunea, constiinta si iubirea. Ele ne deosebesc de restul animalelor, ele ne fac mai buni si ne ajuta sa evoluam. Iubirea este cel mai de pret lucru pe care il detinem. Mai degraba, capacitatea de a iubi. Fie ca ne iubim familia, prietenii sau sotia, cu totii iubim cel putin o persoana si suntem la randul nostru iubiti de cel putina una.

Mijloace prin care ne aratam iubirea avem fiecare dintre noi. In functie de imaginatie, posibilitati, situatie, putem folosi nemarginite cai de a o arata. Chit ca ii spui mamei, intr-o dupa-amiaza linistita pe un fotoliu in timp ce va uitati la un film sau, ii spui iubitei tale, intr-o dimineata in care te-ai trezit langa ea, oricand si oricui i-ai spune-o, se poate face intr-un singur fel: Te iubesc! Poate fi insotita de o declaratie complexa, de un suprarealism special de tipul Eminescu – Micle, insa te iubesc este te iubesc, si atat.

Atunci cand cautam explicatii pentru iubire, atunci cand simtitm nevoia sa explicam de ce iubim, sa gasim argumente sau sa evidentiam calitatiile persoanei ce pretindem ca iubim, atunci nu iubim. Atunci, de cele mai multe este vorba despre compromis, fie social, fie financiar.

Si intarindu-mi ideea, va propun un articol scris de Simona Catrina pe DailyCotocodac.

Daca iubesti pentru un motiv anume, esti frumos, destept, bun, iubirea devine comerciala: te iubesc pentru ca te iubesc. Garabet Ibraileanu – Adela

Femeia de azi – Reactie!


Am publicat in ianuarie un articol pe www.saloane.ro , Femeia de azi – Paroxismul idealului prost inteles! 

Am decis sa public in acest articol o reactie la articolul din ianuarie, reactie primita sub forma de comentariu astazi. Motivul pentru care public in acest articol reactia este datorat faptului ca o consider pertinenta, inteligenta si corecta. Cu toate ca scopul acelor articole publicate pe www.saloane.ro era de a genera polemici si controverse, nu pot sa nu fiu de acord cu comentariul Letytiei.

Cu toate ca este o reactie pertinenta si inteligenta, chiar si corecta, nu voi fi chiar 100% de acord cu ce spune Letytia, asa ca, voi reveni cu o reactie la reactia ei. :)

Articol publicat pe 22.01.2011 pe www.saloane.ro

Ce s-a intamplat in ultimii 100 de ani?
Plecand de la afirmatia doctorului Iacob Felix, facuta in anul 1903 si referindu-se la scopurile noului Institut pentru fete: “Institutul trebuie să formeze femei române pentru ca ele să devină bune soţii, bune mame de familie, adevărate stăpîne ale casei, care practică şi propagă spiritul casnic în societatea noastră, idei sănătoase cu privire la viaţa de familie, bunele moravuri, sentimentele patriotice”, ma intreb, ce s-a intamplat in ultimii 100 de ani?

Pai s-au intamplat urmatoarele: Femeile nu mai au ca scop sa fie bune sotii si bune mame, ele au in plan sa cucereasca lumea, sa fie puternice si sa faca treaba barbatului. Devin carieriste convinse, se chinuie si incearca sa-si depaseasca capacitatile pentru a depasi barbatii. Intra in politica, vor sa devina presedinti de stat.

Tot curentul asta pro-feminist e o porcarie. Nu e nimic altceva decat propaganda ieftina. Cel mai nsaol este ca majoritatea femeilor “pun botul” si se lasa manipulate.

Iata profilul femeii din ziele noastre: are 30 de ani, castiga cat un barbat pe aceeasi pozitie sau putin mai mult, are maxim trei prietene care sunt la fel ca ea, se plange zilnic ca barbatii sunt niste porci, niste insensibili si ca ea saraca e deprimata pentru asta.

Umanoida a cunoscut si ea in viata doi sau trei barbati, care s-au gasit mai fraieri sa o bage in seama, evident au fugit mancand pamantul de carierista lu’ peste, care de fapt nu e femeie. Femeia a ajuns sa fie un barbat cu alt aspect…si cand te gandesti ca pana acum aproximativ o suta si ceva de ani nici macar nu aveau voie sa poarte pantaloni! 

Deci, femeilor, majoritatea barbatilor nu este atrasa de barbati! Noua ne plac femeile, asa ca incepeti sa va purtati ca atare!

Stii ce cred…ca ai vrea si tu sa fi o Condoleezza Rice, nu-i asa?

Reactia Letytiei.

Pe langa faptul ca e dur, articolul asta e si… da, hai sa ti-o zic drept, misogin. De ce? Pentru ca-s femeie si militez pt fabrica de bujii? Nu, deloc! Pentru ca vreau egalitate intre sexe si consider ca nu mi se acorda cate drepturi as vrea? Nici macar! Sau poate sunt frustrata si mi-e greu sa accept realitatile vremii? Gresit din nou! Doar ca, vezi tu, vremea asta….cum ii spui tu, se schimba, si evolueaza. Daca noi n-am evolua cu ea, am avea o problema. Ori noi, ori ea. Da, ea, vremea! Ce s-a intamplat in ultima suta de ani? Pai stai ca-ti zic eu. Femeia nu mai sta in pozitie de drepti in fata barbatului. Ba chiar indrazneste sa concureze cu el. De acord cu tine ca parca n-as concura cu el la sudat fiare, ca nici lui nu-i arde de schimbat scutecele, dar de acolo la a fi atat de radical, mai e cale lunga. S-a mai intamplat ca (spre ghinionul vostru) putem sa purtam pantaloni, si scuzat sa-mi fie, da’-i purtam mai bine si mai cu stil decat multi dintre voi (si nu generalizez, n-as indrazni) si s-a mai intamplat ca stim sa ne pastram feminitatea, chiar daca voua vi se pare ca nu-i asa. Sau poate nu-ti place o femeie de afaceri care-ti zambeste frumos la un pranz in care trebuie sa discutati despre cifre. Nu-s feminista, nici pe departe, dar sa-mi spui ca ar fi trebuit sa ramanem noi acolo unde eram acum 100 de ani, si sa evoluati doar voi, este la fel ca a-mi arunca-o in ochi p-aia cu “vezi, f*? tu ai muscat prima din mar!” scuzat sa-mi fie limbajul trivial, dar inca ne-o aruncati in ochi. Si e cam mult, mai ales ca nu vi l-am bagat pe gat pe nenorocitu’ ala de mar.

De asmenea, o rectie mai amanuntita puteti citi pe blogul ei: http://letytia.wordpress.com/2011/08/30/esti-femeie-fii-femeie/

Must have 2011


Care sunt cele mai “must have” chestii ale lui 2011?

1. Facebook account

2. Angry birds instalat pe smartphone (de preferat iPhone 4)

3. Pareri despre criza si economia mondiala

4. Tableta

5. Cel putin o seara de clubbing in Mamaia

Am scris repede 5 must have-uri care mi-au trecut prin cap. Hai sa dezvoltam! Alte idei?

Shayna, Alina Rad, Pegas Motorizat, Cabral, Chinezu, Groparu, Theprecariousreality, Questioare

Joaca 2.0


Noapte, lipsa de somn, chef de joaca…

Sunt anumite lucruri, lucruri marunte, pe care le facem zi de zi sau pe care le vedem zi de zi, fie in jurul nostru, la prieteni si apropiati, fie la straini, fie pe strada, fie acasa. Sunt acele lucruri care fac parte din viata noastra, vrand nevrand, si care ori ne plac ori nu ne plac, fara a avea o explicatie exacta. Pur si simplu. Am incercat sa aleg cinci care-mi plac si cinci care nu-mi plac, umand ca pe viitor sa adaug la aceasta lista.

ce-mi place

Sa ies la cine tarzii, vara, in aer liber. (l.e. eventual cu fete care sa poarte “the little black dress”)

Sa beau vin intr-o companie inteligenta.

Sa fie ploaie, vara, la mare si apoi sa iasa curcubeul.

Sa mananc dulciuri, multe si de toate felurile.

Sa savurez la maxim zilele de duminica.

ce nu-mi place

Nu-mi plac diminetile de luni.

Nu-mi place sa fiu pus in situatia de a lua decizii care, indiferent de varianta aleasa, fac rau, mie sau altcuiva.

Nu-mi place sa fiu apreciat pentru potentialul meu, ci doar pentru ceea ce sunt in prezent.

Nu-mi place sa mi se povesteasca filme pe care nu le-am vazut.

Nu-mi place pepenele rosu.

Voua ce va place/nu va place? Insirati repede cinci de-un fel si cinci de-un fel…

Statistici retele de socializare


Facebook se apropie de 1 miliard de utilizatori!

Social Media - Statistica numar de utilizatori

sursa

Fericire si atat.

Despre fericire am scris in ianuarie 2010.

Omul isi calauzeste drumul vietii in cautarea fericirii. E dreptul fiecaruia sa fie fericit, e dreptul fiecaruia sa caute si e dreptul fiecaruia sa spere. Fericirea nu este ceva ce se cauta, ci doar ceva ce se gaseste. Aceasta cred ca este marea eroare: cautarea fericirii este gresit, gasirea fericirii este corect. Da, logica spune ca nu poti gasi ceva ceea ce nu cauti, eventual poti intalni dar nu gasi. Insa, fericirea nu tine de logica, asa cum nici iubirea nu tine de logica. Amandoua, fericirea si iubirea, merg mana-n mana si, niciuna nici alta nu trebuie cautate, ci doar gasite.

Fericirea este atunci cand faci pe altii fericiti. Fericirea este o clipa, o clipa in care gestul tau a contat. Fericirea este altruism. Fericirea este iubire. Si, de fapt, fericirea este fericire si atat. La fel ca si iubirea, fericirea nu are definitie, pentru cele doua nu s-au inventat cuvintele pentru a putea fi explicate…si e foarte bine asa.

Povestea nespusa

Cel mai greu lucru este sa spui o poveste nespusa.

PovesteaSi, pana la urma, de multe ori sau de cele mai multe ori, cel ce nu apuca sa o spuna este chiar acela ce priveste, stand intr-un camp traversat de o cale ferata.

Statea si privea cum trenul isi vede de drumul sau. Cum calatorii din vagoane discutau, se agitau, traiau. Si ii venea sa zica ceva, sa faca ceva. Dar nu mai avea ce si cum. Trecuse prea mult timp de cand statea, iar statul si privitul ii omorasera toata vointa, toata puterea. Privea neputincios si, parca, desi trenul circula cu viteza, timpul ramase in loc. Stia prea multe povesti, traise prea multe vieti, erau prea multe de spus si de facut. Asa ca, se opri si privea.

Cam asa suna povestea celui ce are o poveste nespusa. O poveste prea veche si prea intens traita, o poveste prea importanta pentru a fi spusa. Povestea nespusa.

Motivul principal al singuratatii mele este ca nici macar eu nu stiu din ce poveste fac parte. Urma sa fac parte dintr-o poveste, dar am cazut din ea ca o frunza… – Orhan Pamuk – Ma numesc Rosu

 

Ce este realitatea?

Timpul trece incredibil de repede. Asta-i realitatea?

Viata este facuta in asa fel incat vei fi tot timpul preocupat de altceva decat de tine insuti. Asta-i realitatea?

Sa faci ce este bine, raportandu-te la cei din jurul tau. Asta-i realitatea?

Sa traiesti din plin fiecare emotie si sa iubesti si sa ierti. Asta-i realitatea?

Ce este realitatea?

Singuratatea


Cea mai preţioasă călătorie este aceea către sufletul nostru, către noi înşine. Călătorie ce o facem în singurătate. – Mircea Eliade

Singuratatea este o notiune abstracta. Cred ca singuratatea nu exista. Nu cred ca exista oameni cu adevarat singuri. Cred insa, ca doar printr-o anumita izolare, prin simularea unei singuratati, putem sa ne auto-cunoastem. Sa stim exact cine suntem, ce vrem, ce putem si unde ne dorim sa ajungem. Singuratatea are benificiile ei, si atunci cand traim sentimentul singuratatii trebuie sa profitam de el, sa-l traim din plin, ca atunci cand mirosim o floare si nu ne mai saturam de mirosul ei, tragem mirosul in noi ca si cand am vrea sa-l epuizam. Singuratatea corect interpretata si traita este unica forma de dialog real cu noi insine. Singuratatea nu este o stare, ci un sentiment.

Singur

Singur