ONG, mini-vacanta de Paste si diacriticele

Saptamana premergatoare Pastelui – ce-am facut impreuna cu Asociatia Matvei Nicolescu

Fiind o saptamana mai lejera la birou, am avut timp mai mult sa ma implic in activitatiile ONG-ului. Am primit o sponsorizare, o parte din ea am folosit-o sa ducem niste mancare uscata pentru caini unor oameni minunati, sotii Nicolescu, cei care conduc, ingrijesc, administreaza si traiesc la adpostul Ema Shelter, unde vreo 350 de catei sunt ingrijiti cu dragoste si responsabilitate. O alta parte din donatie a mers catre sprijinirea Fundatiei “Alianta Pentru Renastere Spirituala”, fundatie ce are obiective comune cu cele ale Asociatiei Matvei Nicolescu in privinta dezvoltarii rurale si a educatiei. Donatia a constat in lenjerii de pat, paturi, perne si alimente, care vor ajunge la oamenii ajutati de fundatie. De asemnea am pornit demersuri in vederea sustinerii proiectului “Asezamant social in comuna Chiajna”, proiect inceput de fundatia “Alianta Pentru Renastere Spirituala”.

Mini-vacanta de Paste – prea multe planuri marete

Uneori am impresia ca am atat de multe planuri in cap, incat se amesteca intre ele si nu ajung sa duc niciunul la bun sfarsit. De Sarbatorile de Paste, excluzand cateva obligatii sociale, mi-am propus sa fac un update blogului, sa curat putin linkurile adunate de ani de zile, sa aduc la zi diverse informatii si, cel mai important, sa modific toate articolele cu diacritice. Am o parere foarte proasta despre cei ce scriu fara diacritice, aici incluzandu-ma si pe mine, insa lenea este un factor decisiv in viata oricarui om, la un moment dat. Asa ca, printre cozonac, pasca si drob, poate imi voi face curaj sa ma apuc de acest plan maret. Un tool bun pentru asa ceva, pe care intentionez sa-l folosesc, este diacritice.com. Intre timp altii fac pasi importanti spre constientizarea amatorilor de scris, astfel a aparut aceasta campanie foarte misto.

asociatia matvei nicolescu

Despre acest blog si autorul sau

Un inceput timid si rusinos.

Primul articol l-am scris pe 15 Septembrie 2009. Era o toamna calduroasa, beam o cafea la o terasa si asteptam pe cineva. Imi facusem blogul in urma cu ceva saptamani, insa nu ma apucasem sa scriu nimic. Nu stiam cu ce sa incep aceasta calatorie, care deja dureaza de vreo 5 ani si jumatate. Ma gandeam ca vor citi prietenii, familia, ca ma vor judeca sau ca vor rade de mine, asa ca tot amanam scrierea primului articol. Tocmai luasem un pranz copios pe terasa unui restaurant libanez si urma o cafea, impreuna cu un prieten, la alta terasa. O zi de relaxare totala. In timpul pranzului tinusem o dezbatere despre sansa, noroc, viata, cariera, viitor, impreuna cu o prietena si mi-a placut foarte mult concluzia ei: “suntem arhitectii propriului nostru destin”. Asa ca, in bataia soarelui si mirosului cafelei, mi-am luat inima in dinti si am facut pasul. Am scos laptopul, m-am conectat la blog si am scris. Eram intr-o perioada destul de neclara a vietii, lovit de criza economica, lovit de oameni pe care-i credeam prieteni, lovit de proprii demoni. Imi dau seama acum, recitind primele articole, cat de mult incercam sa-mi exprim elegant frustrarile si mahnirile. Totusi, amintiri placute.

Timid si rusinos am inceput, acum peste 5 ani acest blog. Nu am vrut niciodata sa fac o profesie din a fi blogger si nici sa castig bani din asta. Citeam in acea vreme niste bloguri deja consacrate, cum ar fi zoso sau groparu. La zoso am apreciat mereu originalitatea si informatia, tot timpul corecta si verificata. La groparu apreciam stilul umoristic. Am inceput sa scriu cu rusine, stiam ca nu voi putea scrie la fel de bine sau de documentat cum o faceau cei pe care-i citeam. Insa am pus suflet in majoritatea articolelor pe care le-am publicat. Multe dintre aceste articole sunt provenite din propria-mi experienta de viata si incearca sa exprime trairile mele interioare sau sa descrie stari de fapt.

Am facut si bani, m-am implicat si in proiecte de blogging

Desi nu a fost un scop in sine, pe masura ce publicam articole si interactionam cu blogosfera, am inceput sa fiu contactat pentru a scrie pentru bani. Primul care m-a contactat a fost blogatu’. Desi cum am spus si mai sus traversam o perioada grea, in special financiar, pentru cateva zeci de lei sau poate sute am refuzat politicos. L-am vazut pe blogatu’ ca pe un fel de otv al blogurilor, iar eu atunci cand ma uitam la tv preferam hbo. Mai tarziu au aparut si ofertele de nerefuzat. Am lucrat o perioada cu cei de la party poker prin intermediul agentiei de online media discovery. A fost pentru prima si ultima data cand am castigat bani seriosi din blog. In proiecte de blogging m-am implicat impreuna cu portalul saloane,ro care mi-a propus un proiect interesant, dar care nu a durat foarte mult. Un editorial saptamanal sub tema “ce cred barbatii despre femei”. Dar si de curand, impreuna cu vienela am lansat concursul de blogging, momentan suspendat din lipsa de timp.

Cele mai importante momente in blogosfera

Au fost doua si ambele il au ca si protagonist, unul direct celalalt indirect, pe Cristian China Birta aka Chinezu. Primul moment a fost inregistrat intr-o perioada in care, in plina ascensiune aspirationala de blogger, m-am gandit sa sustin bloggerii de calitate. Asa a aparut acest articol: codul bloggerilor. Al doilea moment a fost marcat de primul si singurul concurs de blogging l care am participat si, pentru mandria si fericirea mea, am castigat locul 1, aici este concursul: clasamentul Blogal Initiative.

Ce bloggeri am cunoscut in viata reala.

Desi am interactionat cu foarte multi bloggeri, prin campaniile online pe care le-am organizat, in persoana nu am avut placerea sa cunosc decat doi dintr ei. Zoso mi-a facut bucuria sa bem o cafea impreuna si sa discutam pret de un ceas despre online, marketing, bloguri, comert electronic si viata. Un om minunat, extrem de corect si parolist si, cel mai important pentru cei ce doriti colaborari cu bloggeri, super profesionist. Despre intalnirea cu zoso as putea scrie cateva zeci de articole, o ora petrecuta cu el m-a facut sa invat foarte mult si sa-mi confirm alte multe banuieli si credinte despre lumea din online-ul romanesc si, in special despre comertul online. Al doilea blogger ce mi-a facut placere sa cunosc este Adela Parvu. O doamna a online-ului din Romania, o specialista desavarsita in materie de home&deco si design interior. Mi-a facut o deosebita placere sa bem impreuna o cafea si vorbim, despre de toate. De asmenea, am admirat realizarea ei si a lui Mihai Grama, decorarea magazinului Casa Rusu (2400 mp) din Carrefour Colentina si mi-am dat seama ce oameni minunati si ce profesionisti adevarati am avut norocul sa cunosc. De la ambii am invatat foarte mult si le multumesc pentru ocazia pe care mi-au oferit-o, de a-i intalni.

Viitorul acestui blog.

In urma cu aproximativ 6 luni am decis sa ma implic intr-o asociatie non-profit. Astfel am devenit vice-presedinte al Asociatiei Matvei-Nicolescu. Numele Nicolescu a fost adaugat in denumirea asociatiei la solicitarea mea, din dorinta de a aduce un tribut stra-stra-bunicului meu. Desi nu l-am cunoscut i-am citit cartile si am invatat foarte multe din ele. E adevarat ca viata ne impinge uneori sa nu pasim pe calea ce ne-o dorim si asa mi s-a intamplat si mie. Din greseli invatam sau cum spune Oscar Wilde “experienta numesc oamenii greselile din trecut”. Am traversat de-a lungul timpului diverse stari, etape si faze ale vietii. Unele placute altele nu, dar toate pline de intensitate si traire. Imi doresc sa reusesc sa fac cat mai multe pentru cei ce au nevoie, de la educatia copiilor, pana la mediul inconjurator, de la turismul din Romania, pana la dezvoltarea rurala a tarii si, nu in ultimul rand, cat mai multe pentru protectia animalelor. Implicarea mea in asociatie este un proiect indraznet, in special din cauza lipsei de timp, dar si a complexitatii ariilor pe care isi propune sa le acopere.

De acum inainte acest blog va fi dedicat cauzelor in care ma voi implica ca si reprezentat al asociatiei. Nu va mai fi despre mine sau despre magazine online, nu va mai fi despre articole platite sau despre politica. Va fi despre cei care au nevoie.

Mie imi place de Elena Udrea

interzis antena 3

 

N-am stofă de idol! Ce-mi lipseşte? Un grăunte de nebunie!Michel Mercier

Pentru a simplifica acest articol, voi enumera argumentele pentru care imi place Elena Udrea:

1. Este o femeie frumoasa, iar femeile frumoase sunt increzatoare in ele, pozitive si energice.

2. Intr-o politica romaneasca plina de fete cenusii, costume demodate si discursuri desprinse din Lenin, Elena Udrea a fost altceva. (la acest punct as putea dezbate mult, mult de tot).

3. Ar fi putut fi un fel de Jackie.

4. Nu a promovat non-valorile. Tendinta ei fashionista, din punctul meu de vedere nu este o non-valoare, ba chiar o calitate as putea spune.

5. Am vazut-o tot timpul ca pe o persoana determinata, cu tinta si scop in viata, puternica si bataioasa. Calitati de care este mare nevoie in politica noastra.

6. Este o femeie desteapta. Cel putin, cu mult potential.

___________________________

A furat banii nostri? Nu stiu. Nici dumneavoastra, dragi cititori nu stiti, pentru ca nu uitati de ce au murit oamenii in 90: pentru democratie. Iar in democratie exista, trebuie sa existe, un principiu foarte sanatos al judecatii: prezumtia de nevinovatie.

___________________________

Articole despre Elena Udrea am citit la Tolo, Zoso si Conte.

Tu ce crezi despre Elena Udrea?

Elena Udrea

 

Lenjerie de pat

Ce le oferim doamnelor la inceput de primavara?

Primul martisor oferit de mine

Tin minte si acum si nu voi uita niciodata primul meu martisor la scoala, in clasa 1. Eram atat de timorat in al doilea trimestru din clasa 1 si atat de speriat de ceea ce se intampla cu mine, de mersul zilnic la scola, de note, de invatatoare. Experimentul “martisor” mi s-a intiparit in minte cu forta unei stante care marcheaza stema pe monede. Mama mi-a pregatit in ziua precedenta martisoare pentru toate fetele din clasa, pentru invatatoare, chiar si pentru doamna de la secretariatul cancelariei. Am insistat, am folosit toate argumentele posibile, insa nu fost cu putinta sa o induplec. Asa ca, in imineata zilei de 1 Martie, cu ghiozdanul in spate si punguta cu martisoare in mana, am plecat spre scoala. Pe drum m-au incercat tot soiul de idei diabolice, sa ascund martisoarele undeva si sa nu le mai dau, sa le dau altui coleg sa le ofere el, atat de rusine imi era sa ma duc sa le ofer eu. In final, am ajuns la scoala si, cu maximul de curaj pe care il puteam strange, am oferit primul martisor. Reactia colegei careia i l-am oferit m-a surprins, a fost incantata fericita si dezinvolta, astfel mi-a dat incredere si imediat am inceput sa le ofer si celorlalte.

Traditia martisorului

Mai tarziu am crescut si am inteles cat de important si de frumos este inceputul primaverii respectand traditia martisorului, facand fericite femeile din jurul noastru si aratandu-le, prin acest gest, aprecierea fata de frumos. I-am multumit mamei mele pentru ca m-a invatat sa ma comport elegant cu femeile si ca a insistat atat de mult sa ofer primele martisoare si inca ii multumesc.

Anul asta ma gandeam sa imbin utilul cu placutul, asa incep oamenii sa gandeasca de la o vreme si sa ofer un pachet mai complex, un martisor si o lenjerie de pat. Ca tot incepe primavara si ar fi frumos sa redecoram patul cu un motiv floral, proaspat si frumos.

P.S. Nu am pus link catre magazinul online de lenjerii de pat de la care voi comanda, insa va zic atat: are oferta 1+1 gratis si in plus in perioada 1-8 martie am auzit ca va oferi si transportul gratuit, pentru orice comanda. Stiti voi care este singurul outlet de lenjerii de pat din Romania.

Vienela Dana Carmen Adelina

lege magazine online

Cum e posibil asa ceva?

In Romania comertul online se dezvolta

Tin minte anii 90 cand erau in floare chioscurile / buticurile de tabla si fier amplasate pe trotuare. In Bucuresti nu mai aveai loc sa mergi pe trotuar, cel putin in unele zone, cum ar fi intre cele doua statii de metrou de la Lujerului, pe vremea aia Armata Poporului. In vremurile acelea, in care primar al orasului era ori Halaicu ori Lis si in care legislatia, dar mai ales aplicarea ei erau o utopie, aceste chioscuri erau pline de fake-uri. Pline de incaltaminte adibas si mike sau chiar “adidas” si “nike”, fara nicio jena.

Intre timp…comertul a intrat intr-o noua era

Basescu in mandatul de primar a desfintat jegurile alea de chioscuri. Am intrat in UE si a inceput sa se aplice legea. Au aparut mall-urile si hypermarketurile. Si totusi, comertul online prospera si fake-urile se vand acum pe net. Pe niste site-uri care arata precum raposatele chiscuri sau pe imitatii de groupon. Intrati domnilor politisti de la economic, antifrauda sau cum vo-ti mai numi pe site-ul moda-haine.ro si spuneti-mi si mie, cum se poate ca un ceas Rolex sa coste 69 de lei?

Cat despre altii…

Mai sunt si magazine online care fac un business serios, din pacate sunt asimilati cu acesti tarabagii. Si daca tot dam exemple de tarabagii, in ultimele 6 luni au aparut cel putin 5 magazine online care imita, grosolan si fara scrupule, Lenjerii de Pat Outlet. Din pacate multi clienti sunt indusi in eroare, iar autoritatile nu fac nimic.

Asa ca va sfatuiesc sa nu cumparati de aici:

www.lenjeriidepatoutlet.com

www.lenjerii-outlet.com

www.pentru-pat.ro

P.S. dragilor mascarici care administrati astfel de site-uri, va veni o vreme cand politia isi va face treaba, momentan sunt ocupati cu politicienii. Si va mai veni o zi, cand veti merge la cursuri de seo si veti afla ca v-ati bucurat ca niste giboni de link-urile astea.